Azi mi-am dorit din nou, dupa foarte mult timp sa am un copil. Un pui de om numai al meu, sa il iubesc, sa ma iubeasca. Sa traiesc doar pentru el. Pentru mine oricum nu am timp si nici nu reusesc sa imi luminez viata cu o bucurie, chiar infinit de mica. Sunt egoista, stiu. Dar cred ca ar da un sens vietii mele.
M-am lasat dusa de val, asa in virtutea inertiei, nu mai simt nicio bucurie. Mi-e dor sa simt...
Mi-e dor sa fiu eu, sa ma gasesc undeva, sa fiu si altceva decat robotelul care executa tot, repede si pentru ca asa trebuie.
Vreau sa mai fac o nebunie, sa ma simt vie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu